În Uniunea Europeană, cuplurile formate din persoane de același sex beneficiază de dreptul la căsătorie în 16 țări (Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania și Suedia) și de dreptul la parteneriate civile în 6 țări (Croația, Cipru, Cehia, Ungaria, Italia, Letonia). România este una dintre ultimele cinci țări din Uniunea Europeană care nu recunoaște cuplurile gay sub nicio formă.(Bulgaria, Lituania, Polonia, România, Slovacia).

În anul 2018, în cazul Coman și alții vs. Inspectoratul General pentru Imigrări și Ministerul Afacerilor Interne, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a condamnat România pentru nerespectarea dreptului Uniunii Europene, specific dreptul la liberă circulație și a cerut țării noastre să recunoască în materie de imigrație căsătoriile între persoane de același sex oficiate într-un stat membru al UE. În anul 2023, în cazul Buhuceanu și alții vs. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a spus că România trebuie să recunoască cuplurile formate din persoane de același sex într-o formă sau alta, fie căsătorii gay, fie parteneriate civile.
Deciziile amintite sunt obligatorii și țin de tratatele internaționale pe care le-a ratificat România.

De-a lungul ultimilor 20 de ani, mai bine de 10 propuneri legislative cu privire la parteneriatul civil gay au fost introduse și au fost blocate sau ignorate de clasa politică din România. Majoritatea dintre aceste propuneri au fost respinse de Parlament, având o foarte mică susținere. Propunerea legislativă pe care noi o susținem, Pl-x 152/2019, a primit avize favorabile din partea a 3 comisii parlamentare din Camera Deputaților (Drepturile Omului, Muncă, Egalitate de Șanse), iar acum zace în nelucrare, fiind blocată în Comisia Juridică a Camerei Deputaților.

Uniunea Europeană este în primul rând o uniune a valorilor, iar democrația europeană înseamnă egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor și respectul pentru minorități. Din punct de vedere al drepturilor LGBTI, este un lider la nivel global, în acest sens, Comisia Europeană adoptând și o strategie privind egalitatea LGBTI în anul 2020. A fi parte a Uniunii Europene înseamnă și drepturi, dar și responsabilități. Mai mult, asigurarea egalității tuturor cetățenilor garantează prosperitate, bună înțelegere și respect reciproc.

De mai bine de 20 de ani de la dezincriminarea homosexualității, statul român nu a mai făcut niciun progres real în direcția protecției legale a persoanelor LGBTI. Persoanele LGBTI din România sunt victime constante ale discriminării, atât din partea cetățenilor, cât și din partea mediului privat și al clasei politice, iar de multe ori însăși existența lor este pusă sub semnul întrebării. Adoptarea unei legi a parteneriatului civil ar reprezenta un semnal hotărât al statului că drepturile LGBTI sunt drepturi ale omului, ceea ce ar duce la schimbare și acceptare socială.

Conform Constituției României, cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, beneficiază de drepturile și libertățile consacrate prin Constituție, iar discriminarea este interzisă. Mai mult, statul are obligația să vegheze la schimbările care au loc la nivel social și să se adapteze în funcție de acestea. Astăzi, sute de mii de cetățeni de toate orientările sexuale trăiesc în uniuni civile nereglementate de stat. Statul nu-i poate ignora pe acești cetățeni și nu-i poate trata ca cetățeni de rangul 2.

Persoanele LGBTI sunt o realitate în România, ele contribuie la bunăstarea societății, există în toate clasele sociale, au meserii în toate domeniile și au familii care merită respectul societății și al statului. Comunitatea LGBTI este o societate în miniatură, cu probleme similare cu ale tuturor, iar intervenția statului ar îmbunătăți realitățile în care aceste persoane trăiesc.

Prin decizia 534/2018, Curtea Constituțională a României a stabilit că România are obligația de a implementa decizia Coman și alții vs. Inspectoratul General pentru Imigrări și Ministerul Afacerilor Interne, stabilind astfel că există o obligație constituțională a României de a recunoaște uniunile între persoanele de același sex oficiate pe teritoriul Uniunii Europene. Prin decizia 562/2017, Curtea Constituțională a României a stabilit că în materii penale partenerii necăsătoriți care se află într-o uniune consensuală, inclusiv partenerii de același sex, sunt asimilați soților, statul român având o obligație pozitivă de a-i recunoaște pe aceștia.
Astfel, conform jurisprudenței CCR, în România există un cadru constituțional favorabil recunoașterii cuplurilor formate din persoane de același sex.

În ultimii 10 ani, în Europa de Est, o serie de state (Ungaria, Polonia, Slovacia) și-au îndreptat traiectoria geopolitică spre principii ale democrațiilor iliberale, respectiv atacuri asupra statului de drept, restrângerea drepturilor constituționale, slăbirea instituțiilor, precum și atacuri asupra opoziției politice și a libertății presei. Aceste abateri de la principiile europene au dus la crearea unor conflicte în sânul Uniunii Europene, având ca efect inclusiv blocarea unor fonduri europene și amenzi din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene, în valoare de milioane de euro pe zi. România trebuie să rămână atașată principiilor fundamentale pe care a fost clădită Uniunea Europeană, pentru a garanta dezvoltarea pe termen lung a țării.